canastă
CANÁSTĂ, canaste, s.f. Joc de cărţi care constă în realizarea de serii de şapte cărţi de aceeaşi valoare. – Din fr. canasta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CANÁST//Ă ~e f. Joc de cărţi care constă în realizarea de serii de şapte cărţi de aceeaşi valoare. /<fr. canasta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CANÁSTĂ s.f. Joc de cărţi de origine sud-americană, asemănător cu rummy. ♦ Grup de cel puţin şapte cărţi de aceeaşi valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. [< fr., sp., it. canasta].
(Dicţionar de neologisme)
CANÁSTĂ s. f. joc de cărţi asemănător cu rummy. ♢ grup de cel puţin şapte cărţi de aceeaşi valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. (< fr., sp. canasta)
(Marele dicţionar de neologisme)
canástă s. f., g.-d. art. canástei; pl. canáste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CANÁST//Ă ~e f. Joc de cărţi care constă în realizarea de serii de şapte cărţi de aceeaşi valoare. /<fr. canasta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CANÁSTĂ s. f. joc de cărţi asemănător cu rummy. ♢ grup de cel puţin şapte cărţi de aceeaşi valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. (< fr., sp. canasta)
(Marele dicţionar de neologisme)
canástă s. f., g.-d. art. canástei; pl. canáste
(Dicţionar ortografic al limbii române)