cancelarie

CANCELÁRIE, cancelarii, s.f. 1. Birou sau secţie a unei instituţii (publice) destinată lucrărilor administrative. 2. Aparatul administrativ auxiliar al cancelariilor unor şefi de state. – După it. cancellaria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CANCELÁRI//E ~i f. 1) Secţie a unei instituţii destinată lucrărilor administrative. 2) Local unde îşi exercită funcţiile o asemenea secţie. [Art. cancelaria; G.-D. cancelariei; Sil. -ri-e] /<it. cancellaria
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CANCELÁRIE s.f. Birou sau secţie a unei instituţii, destinată lucrărilor administrative. [Pron. -ri-e, pl. -ii, gen. -iei. / < it. cancellaria].
(Dicţionar de neologisme)

CANCELÁRIE s. f. 1. birou, secţie a unei instituţii admi-nistrative. ♢ sală într-o şcoală, loc de adunare a cadrelor didactice. 2. serviciu în cadrul reprezentanţelor diplomatice şi consulare. (< it. cancelleria, rus. kanceliariia)
(Marele dicţionar de neologisme)

cancelarie, cancelarii s.f. (intl.) sediul poliţiei. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

cancelárie s. f. (sil. -ri-e), art. cancelária (sil. -ri-a), g.-d. art. canceláriei; pl. cancelárii, art. canceláriile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CANCELÁRIE s. (IST.) (înv.) calem, grămăticie, scriitorie. (~ în vechile instituţii administrative.)
(Dicţionar de sinonime)

CANCELÁRIE s. v. birou.
(Dicţionar de sinonime)