capacitate dex - definiţie, sinonime, conjugare
CAPACITÁTE, capacităţi, s.f. 1. Volum al unui recipient. 2. Însuşirea de a fi încăpător; mărime care reprezintă cantitatea maximă de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ♢ Măsuri de capacitate = măsuri cu care se determină volumul lichidelor, al cereale lor etc. 3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie. 4. Posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, însuşirea morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Persoană capabilă. 5. Însuşirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacité, lat. capacitas, -atis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CAPACIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Cantitate care poate încăpea într-un recipient. 2) tehn. Proprietate pe care o are un corp sau un sistem de a acumula o cantitate de materie sau de energie. ~ termică. ~ electrică. 3) Posibilitate de a realiza ceva într-un domeniu de activitate; aptitudine; facultate. ~ de muncă. 4) Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor; competenţă. [G.-D. capacităţii] /<fr. capacité, lat. capacitas, ~atis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CAPACITÁTE s.f. 1. Calitatea de a fi încăpător. ♦ Întindere sau mărime a unui lucru în raport cu ceea ce conţine sau poate conţine; conţinutul unui obiect (mai ales al unui vas). 2. Îndemânare, abilitate, aptitudine, forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. ♦ Om destoinic, priceput; învăţat, savant. ♦ (În trecut) Examen pentru obţinerea titlului de profesor secundar. 3. Posibilitatea unui sistem tehnic sau a unui dispozitiv de a executa o operaţie, de a produce un efect sau de a suferi o transformare. 4. Drept, putere (legală) de a face un act. [Cf. fr. capacité, lat. capacitas].
(Dicţionar de neologisme)

CAPACITÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A-şi alătura pe cineva; a câştiga adeziunea, încrederea cuiva. 2. A pune pe cineva în situaţia de a putea îndeplini o acţiune. [< it. capacitare].
(Dicţionar de neologisme)

CAPACITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi încăpător. ♢ întindere, mărime a unui lucru în raport cu ceea ce conţine; volum al unui recipient. 2. pricepere, abilitate, aptitudine de a face ceva. 3. calitate a celui care este capabil să înţeleagă sau să facă ceva. ♢ om destoinic, priceput; învăţat, savant. 4. (în trecut) examen pentru obţinerea titlului de profesor secundar. 5. proprietate a unui sistem tehnic de a executa o operaţie, de a produce un efect, de a suferi o transformare. 6. cantitatea de energie pe care o poate acumula un sistem fizic. 7. (jur.) drept, putere legală de a face un act. 8. obiectiv industrial sau economic cu un anumit profil; 9. examen la sfârşitul a opt clase elementare. (< fr. capacité, lat. capacitas)
(Marele dicţionar de neologisme)

CAPACITÁ vb. tr. 1. a-şi alătura pe cineva; a câştiga adeziunea, încrederea cuiva. 2. a pune pe cineva în situaţia de a putea îndeplini o acţiune. (< it. capacitate)
(Marele dicţionar de neologisme)

capacitáte s. f., g.-d. art. capacităţii; pl. capacităţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

capacitá vb., ind. prez. 1 sg. capacitéz, 3 sg. şi pl. capaciteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CAPACITÁTE s. 1. v. volum. 2. cubaj, volum. (~ a unei incinte.) 3. v. gabarit. 4. forţă, posibilitate, putere, putinţă, (înv.) puterinţă, puternicie. (~ de a face ceva.) 5. potenţial. (~ de muncă.) 6. v. facultate. 7. competenţă, destoinicie, pregătire, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie, (înv. şi pop.) hărnicie, (înv.) practică, volnicie. (Demonstrează o mare ~ în...)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Capacitateincapacitate
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cap capa capac capaci

Cuvinte se termină cu literele: te ate tate itate citate