capsare

CAPSÁ, capsez, vb. I. Tranz. 1. A prinde ceva cu ajutorul unor capse. 2. A echipa, a prevedea cu o capsă. – Din capsă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CAPSÁRE, capsări, s.f. Acţiunea de a capsa. – V. capsa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CAPS//Á ~éz tranz. 1) (obiecte, foi) A prinde cu o capsă. 2) (cartuşe) A prevedea cu o capsă. /Din capsă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CAPSÁ vb. I. tr. 1. A prinde (ceva) cu o capsă (3) [în DN]. 2. A aplica o capsă (4) [în DN] unui cartuş. [< capsă].
(Dicţionar de neologisme)

CAPSÁRE s.f. Acţiunea de a capsa şi rezultatul ei. [< capsa].
(Dicţionar de neologisme)

CAPSÁ vb. tr. 1. a prinde cu o capsă (3). 2. a aplica o capsă (4) unui cartuş. (< capsă)
(Marele dicţionar de neologisme)

capsá vb., ind. prez. 1 sg. capséz, 3 sg. şi pl. capseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

capsáre s. f., g.-d. capsării
(Dicţionar ortografic al limbii române)