caraftă dex - definiţie, sinonime, conjugare

caraftă

caráftă (caráfte), s.f. – Cui de siguranţă care opreşte stativul războiului de ţesut. Origine necunoscută. Poate de la caravei cu suf. -ete.
(Dicţionarul etimologic român)

caráftă (parte a războiului de ţesut) s. f., g.-d. art. caráftei; pl. caráfte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

caráftă (căráftă), caráfte, s.f. (reg.) unul din cele două lemne orizontale înfipte în capetele de sus ale furcilor, care ţin vatalele; cioacă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cara caraf caraft

Cuvinte se termină cu literele: ta fta afta rafta arafta