carată dex - definiţie, sinonime, conjugare
CĂRÁT s.n. 1. Acţiunea de a (se) căra; transport de materiale (în cantitate mare). 2. Timpul când se cară fânul sau recolta. – V. căra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARÁTĂ s.f. v. carat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARÂTĂ s.f. v. caretă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂRÁT n. 1) v. A CĂRA şi A SE CĂRA. 2) rar Timpul când se cară recolta. /v. a (se) căra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARẤTĂ s.f. v. caretă.
(Dicţionar de neologisme)

carată, carate s.f. (intl.) unitate de măsură (lună, an) pentru durata unei condamnări penale. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

cărát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CĂRÁT s. cărare, ducere, dus, purtare, transport, transportare. (~ul cuiva în spate.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cara carat

Cuvinte se termină cu literele: ta ata rata arata