carenare dex - definiţie, sinonime, conjugare
CARENÁ, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A aşeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafaţa exterioară a unui vehicul de mare viteză. – Din fr. caréner, lat. carenare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARENÁRE, carenări, s.f. (Rar) Carenaj. – V. carena.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CAREN//Á ~éz tranz. 1) (nave) A înclina pe o coastă pentru a curăţa sau a repara carena; a canarisi. 2) (vehicule de mare viteză) A acoperi cu un carenaj. /<fr. caréner, it. carenare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARENÁ vb. I. tr. 1. (Mar.) A curăţi carena unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea. ♦ A repara carena unei nave. ♦ A aşeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafaţa exterioară a unui vehicul de mare viteză. [Cf. fr. caréner, it. carenare].
(Dicţionar de neologisme)

CARENÁRE s.f. Acţiunea de a carena şi rezultatul ei; carenaj. [< carena].
(Dicţionar de neologisme)

CARENÁ vb. tr. 1. a repara, a curăţi carena unei nave. 2. a aşeza o navă pe o coastă în vederea reparării carenei. 3. a acoperi cu tablă suprafaţa exterioară a unui vehicul. (< fr. caréner, it. carenare)
(Marele dicţionar de neologisme)

carená vb., ind. prez. 1 sg. carenéz, 3 sg. şi pl. careneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

carenáre s. f., g.-d. art. carenării
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car care caren carena

Cuvinte se termină cu literele: re are nare enare renare