carent dex - definiţie, sinonime, conjugare

carent

CARÉNT, -Ă, carenţi, -te, adj. (Rar) Cu lipsuri. – De la carenţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARÉN//T ~tă (~ţi, ~te) rar Care ţine de carenţă; propriu carenţei. /Din carenţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

carént adj. m., pl. carénţi; f. sg. caréntă, pl. carénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car care caren

Cuvinte se termină cu literele: nt ent rent arent