cariere dex - definiţie, sinonime, conjugare
CARIÁ, pers. 3 cariază, vb. I. Refl. (Despre dinţi) A face carii, a se strica. [Pr.: -ri-a] – Din fr. carier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARIÉRE s.f. Acţiunea de a se caria şi rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – V. caria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARIÉRĂ1, cariere, s.f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăţi de substanţe minerale, materiale de construcţii etc. şi unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARIÉRĂ2, cariere, s.f. Profesiune, ocupaţie; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ♦ Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ♦ Poziţie în societate, situaţie bună. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE CARIÁ pers. 3 se ~ză intranz. (despre dinţi) A face carii. [Sil. -ri-a] /<fr. carier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARIÉR//Ă1 ~e f. Exploatare minieră la suprafaţa solului de unde se extrage material de construcţie (piatră, marmură, roci etc.). [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /<fr. carriere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARIÉR//Ă2 ~e f. 1) Activitate de muncă bazată pe anumite cunoştinţe teoretice şi pe deprinderi practice; profesiune. ~ militară. 2) Avansare rapidă pe treptele scării sociale. ♢ A face ~ a-şi asigura o situaţie bună în societate. [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /<fr. carriere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARIÁ vb. I. refl. (Despre dinţi) A face carii, a se strica, a se găuri prin apariţia unor carii dentare. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază. / < fr. carier].
(Dicţionar de neologisme)

CARIÉRE s.f. Acţiunea de a se caria şi rezultatul ei. [< caria].
(Dicţionar de neologisme)

CARIÉRĂ1 s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière].
(Dicţionar de neologisme)

CARIÉRĂ2 s.f. 1. Profesiune, ocupaţie. 2. Poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera – drum de care].
(Dicţionar de neologisme)

CARIÁ vb. refl. (despre dinţi) a face carii, a se strica. (< fr. carier)
(Marele dicţionar de neologisme)

CARIÉRĂ1 s. f. loc de unde se scoate piatră, marmură etc. (< fr. carrière)
(Marele dicţionar de neologisme)

CARIÉRĂ2 s. f. 1. profesiune, ocupaţie. ♢ poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună. ♢ (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.) 2. mare manej de echitaţie în teren descoperit. (< fr. carrière)
(Marele dicţionar de neologisme)

!cariá (a se ~) (-ri-a) vb.refl., ind. prez. 3 se cariáză; conj. prez. 3 să se cariéze (-ri-e-); ger. cariíndu-se (-ri-in-)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

cariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 3 sg. şi pl. cariáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. cariéze (sil. -ri-e-); ger. cariínd (sil. -ri-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cariére (acţiunea de a se caria) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. cariérii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cariéră (exploatare minieră, profesie) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. cariérei; pl. cariére
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CARIÁ vb. (MED.) a se găuri, a se strica, (reg.) a se scorboroşi. (Dinţii se ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cari carie carier

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere riere ariere