cartonare dex - definiţie, sinonime, conjugare
CARTONÁ, cartonez, vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. în scoarţe de carton1 (1); a broşa. ♦ A asigura o hartă, o planşă etc. cu un suport protector de carton1, sau, p. ext., de pânză, de piele etc. – Din fr. cartonner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CARTONÁRE, cartonări, s.f. Acţiunea de a cartona şi rezultatul ei; cartonaj, broşare. – V. cartona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CARTON//Á ~éz tranz. (cărţi, caiete, registre etc.) A înzestra cu o copertă de carton (de pânză, de piele etc.). /<fr. cartonner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CARTONÁ vb. I. tr. A lega (o carte, un caiet etc.) în coperte de carton sau (p. ext.) de pânză, de piele etc. [< fr. cartonner].
(Dicţionar de neologisme)

CARTONÁRE s.f. Acţiunea de a cartona; cartonaj. [< cartona].
(Dicţionar de neologisme)

CARTONÁ vb. tr a lega (o carte, un caiet etc.) în coperte (de carton/1/). (< fr. cartonner)
(Marele dicţionar de neologisme)

cartoná vb., ind. prez. 1 sg. cartonéz, 3 sg. şi pl. cartoneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cartonáre s. f., g.-d. art. cartonării; pl. cartonări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CARTONÁ vb. a lega, (rar) a scorţi, (Transilv.) a compacta. (~ o carte.)
(Dicţionar de sinonime)

CARTONÁRE s. legare, legat, (rar) cartonaj, (Transilv.) compactare. (~ a unui volum.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cart carto carton

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare tonare