casație dex - definiţie, sinonime, conjugare

casație

CASÁŢIE s.f. Organ judecătoresc suprem, care are dreptul, în unele state, să caseze o sentinţă pronunţată de organele judecătoreşti de grad inferior. – Din fr. cassation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CASÁŢIE s.f. (În unele state) Organ judecătoresc suprem care are dreptul să caseze o sentinţă pronunţată de organele judecătoreşti de grad inferior. [Gen. -iei, var. casaţiune s.f. / < fr. cassation].
(Dicţionar de neologisme)

CASÁŢIE s. f. (în unele state) organ judecătoresc suprem capabil a casa (1) o sentinţă pronunţată de organele judecătoreşti de grad inferior. (< fr. cassation)
(Marele dicţionar de neologisme)

casáţie (jur.) s. f. (sil. -ţi-e), art. casáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. casáţiei; pl. casáţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca cas casa casat casati

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie satie asatie