casetă dex - definiţie, sinonime, conjugare
CASÉTĂ, casete, s.f. 1. Cutie în care se păstrează bani sau mici obiecte (preţioase) sau care protejează anumite elemente ale unui sistem tehnic. ♦ Cutie de lemn sau de metal cu un perete mobil, unde se introduce placa sau filmul pe care se fotografiază. 2. Cutie anexă a camerelor de luat vederi, în interiorul căreia se află pelicula cinematografică. 3. Despărţitură a unei case1 tipografice. 4. Anunţ cu chenar, folosit la tipărirea numelor şi adreselor, în anuare, cărţi de telefon etc. 5. Indicaţie pusă, de obicei, la sfârşitul unei cărţi şi care cuprinde anumite date privitoare la lucrare (data culegerii, a tipăririi etc.). 6. Construcţie standardizată compactă din material plastic, în care se află montată banda magnetică (subţire şi îngustă). ♢ Casetă video = videocasetă. 7. (Med.) Partea metalică a punţii protetice dentare. – Din it. cassetta, fr. cassette.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CAŞÉTĂ, caşete, s.f. Cutie mică din substanţă amilacee, în care se introduc, spre a fi înghiţite, medicamente sub formă de pulbere; bulină (1). – Din fr. cachet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CASÉT//Ă ~e f. 1) Cutie mică în care se păstrează anumite obiecte de valoare. 2) Cutie folosită pentru protejarea diverselor mecanisme sau dispozitive. 3) Cutie opacă în care se află montate pelicule fotosensibile, benzi magnetice etc. ~ video. 4): ~ tehnică (sau tipografică) notă a editurii sau a tipografiei care conţine date tehnice despre o publicaţie. [G.-D. casetei] /<it. cassetta, fr. cassette
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CAŞÉT//Ă ~e f. Înveliş solubil în care se pun unele medicamente cu gust neplăcut, pentru a fi înghiţite mai uşor; capsulă; bulin. /<fr. cachet
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CASÉTĂ s.f. 1. Cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte preţioase etc. 2. Cutie folosită pentru închiderea şi protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese, a unor materiale etc. ♦ Cutie etanşă de diferite forme în care se ţin clişee, pelicule fotosensibile etc. 3. Fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolţi; caseton. 4. Text tipărit încadrat într-un chenar. 5. Casetă tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariţiei unei publicaţii. [Cf. fr. cassette, it. cassetta].
(Dicţionar de neologisme)

CAŞÉTĂ s.f. (Farm.) Capsulă mică dintr-o foiţă de amidon, în care se închid prafurile medicamentoase (cu gust neplăcut); caşet (3) [în DN], caşeu. [Cf. fr. cachet].
(Dicţionar de neologisme)

CASÉTĂ s. f. 1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte preţioase etc. 2. cutie pentru închiderea şi protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc. ♢ cutie etanşă de diferite forme în care se ţin clişee, pelicule fotosensibile etc. 3. cutie de material plastic conţinând o bandă magnetică, într-un casetofon. 4. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolţi; caseton; cheson (5). 5. text tipărit încadrat într-un chenar. 6. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariţiei unei publicaţii. 7. partea metalică a unei proteze dentare. (< fr., engl. cassette, it. cassetta)
(Marele dicţionar de neologisme)

CAŞÉTĂ s. f. capsulă mică dintr-o foiţă de amidon, în care se închid prafurile medicamentoase (cu gust neplăcut); bulină2 (1). (< fr. cachet)
(Marele dicţionar de neologisme)

casétă s. f., pl. caséte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

caşétă (înveliş pentru medicamente) s. f., pl. caşéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CASÉTĂ s. 1. cutioară, cutiuţă, (înv. şi reg.) besactea, sicriaş, (Transilv.) şcătuică, şcătulă. 2. casetă video v. videocasetă.
(Dicţionar de sinonime)

CAŞÉTĂ s. v. pilulă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cas case caset

Cuvinte se termină cu literele: ta eta seta aseta