catapulta dex - definiţie, sinonime, conjugare
CATAPÚLTĂ, catapulte, s.f. 1. Maşină de război, folosită mai ales la atacul cetăţilor, care servea, în antichitate şi la începutul evului mediu, la aruncarea pietrelor sau a butoaielor cu substanţe inflamabile asupra inamicului. 2. Dispozitiv pentru lansarea unei aeronave care, la decolare, trebuie să atingă o viteză mare pe un spaţiu redus. 3. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului împreună cu scaunul sau cu cabina, în vederea paraşutării lui în caz de pericol. – Din fr. catapulte, lat. catapulta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CATAPULTÁ, catapultez, vb. I. Tranz. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă. – Din fr. catapulter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CATAPÚLT//Ă ~e f. 1) (în antichitate) Maşină de război cu care se aruncau la distanţă pietre, butoaie cu substanţe inflamabile etc. asupra inamicului. 2) Dispozitiv pentru lansarea avioanelor de pe bordul unui portavion. 3) Mecanism pentru lansarea pilotului din avion în vederea paraşutării lui în caz de pericol. [G.-D. catapultei]/<fr. catapulte, lat. catapulta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A CATAPULT//Á ~éz tranz. (corpuri, avioane) A lansa cu ajutorul catapultei. /<fr. catapulter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CATAPÚLTĂ s.f. 1. Maşină de război antică pentru aruncarea la distanţă a pietrelor. 2. Dispozitiv pentru lansarea avioanelor sau a planoarelor. ♦ Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului în vederea paraşutării în caz de avarie. [< lat. catapulta, cf. fr. catapulte].
(Dicţionar de neologisme)

CATAPULTÁ vb. I. tr. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă. [< fr. catapulter].
(Dicţionar de neologisme)

CATAPÚLTĂ s. f. 1. maşină de război antică pentru aruncarea la distanţă a pietrelor. 2. dispozitiv pentru lansarea avioanelor sau a planoarelor. ♢ dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului în vederea paraşutării în caz de pericol. (< fr. catapulte, lat. catapulta)
(Marele dicţionar de neologisme)

CATAPULTÁ vb. 1. tr. a lansa cu o catapultă (2). 2. (fam.) a trimite brusc la o oarecare distanţă şi cu forţa; a proiecta. (< fr. catapulter)
(Marele dicţionar de neologisme)

catapúltă s. f., g.-d. art. catapúltei; pl. catapúlte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

catapultá vb., ind. prez. 1 sg. catapultéz, 3 sg. şi pl. catapulteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CATAPÚLTĂ s. v. balistă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cat cata catap catapu

Cuvinte se termină cu literele: ta lta ulta pulta apulta