cataramă dex - definiţie, sinonime, conjugare

cataramă

[Sinonime]
CATARÁMĂ, catarame, s.f. Piesă din metal, os, material plastic etc., cu care se încheie o cingătoare, o curea etc. sau care este folosită ca obiect decorativ la confecţii. ♢ Loc. adj. şi adv. (Fam.) La cataramă = zdravăn, straşnic. ♢ Expr. Prieteni la cataramă = prieteni foarte buni. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CATARÁM//Ă ~e f. Piesă cu care se încheie o cingătoare sau este folosită ca obiect decorativ. ♢ Prieteni la ~ prieteni foarte buni. [G.-D. cataramei] /<săş. kattenramen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

catarámă (cataráme), s.f. – Piesă din metal cu care se încheie o cingătoare. – Var. cătăramă. Origine incertă. După Lacea, Dacor., III, 741 din germ. DAR şi Gáldi, Dict., 191), din germ. Kettenriemen, prin intermediul pronunţării săs. (*kattenramen, care nu este documentată). Der. este posibilă, însă marea răspîndire a cuvîntului rom. nu se potriveşte cu ideea unui împrumut săs. Bogrea, Dacor., IV, 798 (cf. Lokotsch 1089) preferă să se refere la tc. kantarma. – Der. (în)cătărăma, vb. (a prinde în cataramă); descătărăma, vb. (a desface, a descheia).
(Dicţionarul etimologic român)

catarámă s. f., g.-d. art. catarámei; pl. cataráme
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CATARÁMĂ s. (reg.) sponcă. (~ la curea.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cat cata catar catara

Cuvinte se termină cu literele: ma ama rama arama tarama