cavalerism
CAVALERÍSM s.n. Purtare, atitudine de cavaler (6); vitejie, lealitate, onestitate; amabilitate, bunăvoinţă. – Cavaler + suf. -ism.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CAVALERÍSM n. 1) Comportare de cavaler; amabilitate; galanterie. 2) Atitudine atentă şi curtenitoare faţă de femei; galanterie. /cavaler + suf. ~ism
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CAVALERÍSM s.n. Atitudine de cavaler; vitejie; lealitate; amabilitate, bunăvoinţă. [< cavaler + -ism].
(Dicţionar de neologisme)
CAVALERÍSM s. n. purtare, atitudine de cavaler (II, 1); vitejie; lealitate, onestitate. (< cavaler + -ism)
(Marele dicţionar de neologisme)
cavalerísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CAVALERÍSM n. 1) Comportare de cavaler; amabilitate; galanterie. 2) Atitudine atentă şi curtenitoare faţă de femei; galanterie. /cavaler + suf. ~ism
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CAVALERÍSM s. n. purtare, atitudine de cavaler (II, 1); vitejie; lealitate, onestitate. (< cavaler + -ism)
(Marele dicţionar de neologisme)
cavalerísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)