ceangău dex - definiţie, sinonime, conjugare

ceangău

CEANGẮU, ceangăi, s.m. (La pl.) Nume dat populaţiei de grai românesc şi maghiar şi de religie catolică, emigrată de-a lungul timpului din sud-estul Transilvaniei în Moldova (mai ales în judeţul Bacău); (şi la sg.) persoană care face parte din această populaţie. – Din magh. csángó.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ceangắu (ceangắi), s.m. – Maghiar care aparţine unui grup de colonişti stabilit în centrul Moldovei înainte de sec. XV. Mag. csángó „care sună prost” (Cihac, II, 488; Şeineanu, Semasiol., 171; A. Banciu, Ţara Bîrsei, II, 42). Numele se explică prin felul lor de a vorbi, cu greşeli.
(Dicţionarul etimologic român)

ceangău s. m., art. ceangăul; pl. ceangăi, art. ceangăii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ce cea cean ceang ceanga

Cuvinte se termină cu literele: au gau ngau angau eangau