cebare

CEBÁRE, cebări, s.f. Plantă erbacee cu flori care la început sunt verzi, iar mai târziu roşietice (Sanguisorba minur). [Var.: ceabáre s.f.] – Cf. magh. c s a b a i r e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CEBÁRE cebări f. Plantă erbacee cu tulpină erectă, cu frunze penat-divizate şi cu flori verzi-roşietice. /<ung. csábaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cebáre (cebắri), s.f. – Plantă (Poterium sanguisorba). – Var. ciabare. Mag. csabair (Cihac, II, 490). Totuşi, Bogrea, Dacor., IV, 894, indică posibilitatea de a fi vorba de o traducere artificială a numelui ştiinţific Poterium în lat. ciboria.
(Dicţionarul etimologic român)

cebáre s. f., pl. cebări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CEBÁRE s. v. cătuşă, sorbestrea.
(Dicţionar de sinonime)