cedru dex - definiţie, sinonime, conjugare

cedru

CÉDRU, cedri, s.m. Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor, cu lemnul tare, cu ramurile orizontale (Cedrus). ♦ Lemnul acestor arbori, de culoare brună-gălbuie, rezistent, uleios, cu miros puternic, folosit în construcţiile navale, la fabricarea mobilelor, în sculptură. – Din fr. cèdre, lat. cedrus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÉDR//U ~i m. 1) Arbore exotic uriaş, cu ramuri dispuse orizontal şi cu lemnul foarte rezistent. ~ de Liban. 2) Lemn al acestui arbore, folosit în industrie (construcţii navale, sculptură etc.). Mobilă de ~. [Sil. ce-dru] /fr. cedre, lat. cedrus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cédru (cédri), s.m. – Specie de arbore (Cedrus Libani). Var. (înv.) chedru. Lat. cedrus (sec. XIX). Var., direct din gr. ϰέδρος, sau prin intermediul sl. kedrŭ (Murnu 12), sec. XVI.
(Dicţionarul etimologic român)

CÉDRU s.m. Conifer exotic, veşnic verde, cu ramurile orizontale. ♦ Lemnul acestui arbore. [Var. chedru s.m. / < lat. cedrus, cf. gr. kedros].
(Dicţionar de neologisme)

CÉDRU s. m. conifer exotic, veşnic verde, cu ramurile orizontale. ♢ lemnul acestuia. (< fr. cèdre, lat cedrus)
(Marele dicţionar de neologisme)

cédru s. m. (sil. -dru), art. cédrul; pl. cédri, art. cédrii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ce ced cedr

Cuvinte se termină cu literele: ru dru edru