celular dex - definiţie, sinonime, conjugare

celular

CELULÁR, -Ă, celulari, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine celulei (1), de natura celulei; alcătuit din celule. ♢ Teorie celulară = teorie după care celula (1) constituie elementul fundamental al organizării interne a plantelor şi animalelor. 2. (Jur.; în sintagma) Regim celular = regim special la care sunt supuşi, pe anumite perioade, deţinuţii în închisori, prin izolare severă în celule (4) individuale. 3. (În telecomunicaţii; în sintagma) Telefonie celulară = sistem de telefonie fără cablu care pentru transmiterea semnalelor digitale utilizează aparate de emisie-recepţie de mică putere, emiţătoare-receptoare de tip releu, fiecare acoperind o celulă (7), şi echipamente computerizate pentru prelucrarea şi comutarea semnalelor. Telefon celular = aparat de emisie-recepţie, folosit în telefonia celulară; telefon mobil. II. S.n. Telefon celular, telefon mobil. Nu uita să-ţi iei celularul. – Din fr. cellulaire (I 1, 2), engl. cellular [telephone] (I 3, II).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CELULÁR ~ă (~i, ~e) biol. 1) Care este format din celule. 2) Care ţine de celulă; care aparţine celulei. Nucleu ~. 3) Care este asemănător cu celula; de tipul celulei. /<fr. cellulaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CELULÁR, -Ă adj. De natura celulei; format din celule. ♦ Regim celular = regim special în închisori, constând în izolarea severă a deţinuţilor în celule individuale. [Cf. fr. cellulaire].
(Dicţionar de neologisme)

CELULÁR, -Ă I. adj. 1. de natura celulei (1); format din celule. o teoria ~ă = teorie potrivit căreia celula (1) constituie elementul fundamental în organizarea internă a plantelor şi animalelor. 2. regim ~ = regim special în închisori. 3. telefonie (mobilă) ~ă = legături telefonice între doi abonaţi aflaţi în interiorul zonei de acoperire sau între un abonat din acest teritoriu şi altul din ţară sau străinătate. II. s. n. parte a unei închisori unde se află celulele (5). (< fr. cellulaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

celular, celulare s.n. telefon mobil. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

celulár adj. m., pl. celulári; f. sg. celuláră, pl. celuláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ce cel celu celul celula

Cuvinte se termină cu literele: ar lar ular lular elular