cercuitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

cercuitor

CERCUITÓR, cercuitori, s.m. Persoană care face sau pune cercuri (la butoaie). – Cercui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CERCUITÓR ~i m. Persoană care face sau pune cercuri la vasele cu doage. [Sil. -cu-i-] /a cercui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cercuitór s. m., pl. cercuitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ce cer cerc cercu cercui

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor cuitor