chenăruire dex - definiţie, sinonime, conjugare
CHENĂRUÍ, chenăruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A încadra într-un chenar. Chenar + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHENĂRUÍRE, chenăruiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a chenărui şi rezultatul ei. – V. chenărui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CHENĂRU//Í ~iésc tranz. (obiecte) A prevedea cu un chenar. /chenar + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chenăruí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chenăruiésc, imperf. 3 sg. chenăruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chenăruiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

chenăruíre s. f. (sil. -ru-i-), pl. chenăruíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CHENĂRUÍ vb. a împrejmui, a încadra, a înconjura, a mărgini, (fig.) a tivi. (Soarele ~ cu lumină poiana.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ch che chen chena chenar

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire ruire aruire