chibzuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CHIBZUÍ, chibzuiesc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A judeca o situaţie cumpănind toate eventualităţile; a se gândi, a reflecta, a medita. ♦ Refl. recipr. A se sfătui unul cu altul înainte de a lua o hotărâre. ♦ Tranz. A pune ceva la cale; a plănui. – Din magh. képezni „a forma”. Cf. magh. k é p z e l n i „a-şi imagina”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHIBZUÍT, -Ă, chibzuiţi, -te, adj. Care judecă o situaţie cumpănind toate eventualităţile; socotit, cumpănit. – V. chibzui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CHIBZU//Í ~iésc 1. tranz. 1) (acţiuni, situaţii etc.) A judeca luând în considerare eventualele posibilităţi; a cumpăni; a cântări. 2) (acţiuni) A prevedea din timp, elaborând un plan; a planifica. 2. intranz. 1) A gândi adânc; a cugeta; a medita; a reflecta. 2) A sta pe gânduri. /<ung. képezni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CHIBZU//Í mă ~iésc intranz. A se consulta (unul cu altul), pentru a lua o decizie. /<ung. képezni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chibzuí (-uésc, chibzuít), vb. – 1. A presupune, a face supoziţii. – 2. A reflecta, a medita, a gîndi. – 3. A delibera, a schimba impresii. – 4. A dispune, a organiza, a plănui. Mag. képezni „a forma, a alcătui” (DAR). Miklosich, Fremdw., 97, se gîndea la mag. kobzoni, de unde rut. kobzovati. Berneker 498 pleacă de la mag. képzelni, cf. rut. kebzuvaty, slov. kebzovati. – Der. chibz, s.n. (preocupare; supoziţie, calcul); chibzuială (var. chibzuinţă), s.f. (reflecţie, supoziţie; deliberare; conciliabul, opinie); nechibzuit, adj. (nesocotit, aiurit); chibzuitor, adj. (prudent, prevăzător).
(Dicţionarul etimologic român)

chibzuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chibzuiésc, imperf. 3 sg. chibzuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chibzuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CHIBZUÍ vb. 1. a cugeta, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta, (înv.) a meditarisi, a mândri, a rezona, a semui. (Vrea să ~ în linişte.) 2. a (se) gândi, a judeca, a socoti, (înv. şi reg.) a sămălui, (fig.) a cântări, a cumpăni, a drămui. (Să ~ cum e mai bine.) 3. a delibera, a dezbate, a discuta, (livr.) a pertracta. (Să stăm şi să ~ cu atenţie ce să facem.) 4. v. considera. 5. (fig.) a cumpăni, a măsura. (Îşi ~ cuvintele.)
(Dicţionar de sinonime)

CHIBZUÍ vb. v. bănui, consulta, crede, ghici, gândi, imagina, închipui, întrezări, plănui, presupune, prevedea, proiecta, sfătui, socoti, şti, visa.
(Dicţionar de sinonime)

CHIBZUÍT adj., adv. 1. adj. v. calculat. 2. adj. v. cumpătat. 3. adj. aşezat, cumpătat, echilibrat, liniştit, paşnic, potolit, tihnit. (O viaţă ~.) 4. adj. cuminte, înţelept, socotit, (pop.) mintos. (Om ~.) 5. adv. cuminte, înţelept, înţelepţeşte, judicios, raţional. (A procedat ~.) 6. adj. cumpănit, gândit, judicios, matur, serios, socotit, temeinic. (O judecată ~.) 7. adj. v. judicios. 8. adj. cuminte, deştept, inteligent, înţelept. (O măsură ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Chibzuit ≠ nechibzuit, nesocotit, necugetat, necumpănit, nesăbuit, nechitit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chib chibz chibzu

Cuvinte se termină cu literele: it uit zuit bzuit ibzuit