chicuțe
CHICÚŢĂ, chicuţe, s.f. (Reg.) Chiculiţă. – Chică + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
chicúţă s. f., g.-d. art. chicúţei; pl. chicúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
chicúţă s. f., g.-d. art. chicúţei; pl. chicúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)