chimir dex - definiţie, sinonime, conjugare

chimir

[Sinonime]
CHIMÍR, chimire, s.n. Brâu lat de piele, adesea ornamentat şi prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă ţăranii; şerpar. ♢ Expr. A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. A avea în chimir = a fi bogat. [Var.: (reg.) chimér s.n.] – Din tc. kemer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHIMÍR ~uri n. (în portul popular bărbătesc) Cingătoare lată din piele (ornamentată) prevăzută cu buzunare; şerpar. ♢ A avea la ~ a avea bani. /<turc. kemer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chimír (chimíre), s.n. – 1. (Înv.) Boltă, arc. – 2. Brîu tipic, de piele, foarte lat, prevăzut cu buzunare. – Var. chimer. Mr. chimere, megl. chimer. Tc. kemer „boltă” şi „brîu” (Roesler 596; Şeineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ϰαμάρα; cf. ngr. ϰεμέρι, bg. kemer. Este dublet al lui cămară. Probabil din acelaşi cuvînt tc. (tc. kemerli „boltit”) provine ghimirlie, s.f. (ferăstrău), dacă primul său sens a fost acela de „ferăstrău rotund” (cf. var. chimilioară, chimirlic); ca şi ghimirlie (var. ghemerlie, ghimerlie, dimerlie), s.f. (colibă).
(Dicţionarul etimologic român)

chimír s. n., pl. chimíre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

chimír, chimíre, s.n. (înv.) 1. arcadă, boltă. 2. cămară mică.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CHIMÍR s. şerpar, (înv. şi reg.) tisău, (reg.) chingă, (Ban. şi Olt.) praştie. (Ţine banii în ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chim chimi

Cuvinte se termină cu literele: ir mir imir himir