chină dex - definiţie, sinonime, conjugare

chină

chină china
chínă s.f. – Coajă de chinchină. Fr. quina. Cuv. vechi (lipseşte din DAR), însă a circulat în sec. XIX; cf. I. Văcărescu: de ce la doctori nu găsim vină, cînd ne omoară cu iod sau chină? – Der. chinchină, s.f., din fr. quinquina; chinină, s.f., din fr. quinine.
(Dicţionarul etimologic român)

China s.f. pr. – Var. (înv.) Hina. Der. chinez, s.m. (persoană care face parte din populaţia Chinei; persoană care nu înţelege nimic, care face pe surdul); chinezerie, s.f. (complicaţie inutilă; extravaganţă), refăcut pe baza fr. chinoiserie; chinezesc, adj. (chinez); chinezeşte, adv. (în felul chinezilor). Cf. cinie.
(Dicţionarul etimologic român)

chínă, chíne, s.f. (reg.) căpătâiul, scaunul urzitoarei.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chin

Cuvinte se termină cu literele: na ina hina