chintă dex - definiţie, sinonime, conjugare

chintă

CHÍNTĂ s.f. v. cvintă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHÍNT//Ă ~e f. 1) muz. Interval dintre două sunete ale gamei la distanţă de cinci trepte. 2) (la jocul de cărţi) Formaţie de cinci cărţi consecutive şi de aceeaşi culoare. /<it. quinta, fr. quinte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chíntă (chínte), s.f. – 1. Intervalul dintre cinci note muzicale consecutive. – 2. Atac de tuse. – 3. La jocul de cărţi, formaţie de cinci cărţi consecutive de aceeaşi culoare. – Var. (înv.) cvintă. Lat. quinta (sec. XIX); fr. quinte. – Der. chintet, s.n., din fr. quintette; chintesenţă (var. greşită chintezenţă), s.f. din fr. quintessence, var. datorată tendinţei de a pronunţa ca z, s intervocalic din ss, cf. vitesseviteză.
(Dicţionarul etimologic român)

CHÍNTĂ s.f. v. cvintă.
(Dicţionar de neologisme)

CHÍNTĂ s. f. 1. a cincea poziţie de apărare la scrimă. 2. formaţie de cinci cărţi consecutive de aceeaşi culoare la jocul de cărţi. (< fr. quinte)
(Marele dicţionar de neologisme)

chintă spartă expr. 1. (cărt.) siută de cinci cărţi din care lipseşte una. 2. (intl.) ghinion. 3. (intl.) acţiune fără şanse de reuşită. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

chintă, chinte s.f. (şc.) nota cinci. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

a avea o chintă spartă expr. (intl.) 1. a nu avea logistica necesară pentru executarea unei acţiuni ilicite. 2. a nu dispune de suficienţi oameni pentru desfăşurarea unei acţiuni ilicite (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

chíntă (sport) s. f., pl. chínte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chin chint

Cuvinte se termină cu literele: ta nta inta hinta