chiorăit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CHIORĂÍ, pers. 3 chiórăie vb. IV. Intranz. (Despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, datorită gazelor din interior. [Var.: ghiorăí vb. IV] – Formaţie onomatopeică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHIORĂÍT, chiorăituri, s.n. Chiorăială. [Var.: ghiorăít s.n.] – V. chiorăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CHIORĂÍ pers. 3 chiórăie intranz. (despre intestine) A produce un zgomot caracteristic mişcării gazelor din interior; a face „chior-chior”. [Var. a ghiorăi] /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chiorăí/ghiorăí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. chiorăíe/ghiorăíe, imperf. 3 sg. chiorăiá/ghiorăiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

chiorăít/ghiorăít s. n., pl. chiorăíturi/ghiorăíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CHIORĂÍ vb. (reg.) a ghiorţăi. (Îi ~ maţele.)
(Dicţionar de sinonime)

CHIORĂÍT s. chiorăială, chiorăitură. (~ul ma-ţelor.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chio chior chiora

Cuvinte se termină cu literele: it ait rait orait iorait