chircire dex - definiţie, sinonime, conjugare
CHIRCÍ, chircesc, vb. IV. Refl. 1. A se strânge grămadă, a se face mic. 2. A nu se dezvolta bine; a se pipernici. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CHIRC//Í ~ésc tranz. A face să se chircească. [Sil. chir-ci] /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CHIRC//Í mă ~ésc intranz. 1) A-şi micşora statura, ghemuindu-se; a se face ghem; a se ghemui. 2) (despre fiinţe, plante) A se opri din dezvoltare, rămânând sau devenind mic; a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiţii neprielnice); a se pipernici; a se prizări. [Sil. chir-ci] /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chircí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chircésc, imperf. 3 sg. chirceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chirceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CHIRCÍ vb. 1. a se contracta, a se ghemui, a se închirci, a se strânge, a se zgârci, (pop.) a se ciuciuli, a se stârci, (reg.) a se tâmbuşi, (Olt., Ban. şi Transilv.) a se zguli. (S-a ~ de durere.) 2. v. pi-pernici.
(Dicţionar de sinonime)

CHIRCÍRE s. 1. contractare, ghemuire, închircire, strângere, zgârcire. (~ cuiva din cauza durerilor.) 2. v. pipernicire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chir chirc chirci

Cuvinte se termină cu literele: re ire cire rcire ircire