chisea dex - definiţie, sinonime, conjugare

chisea

CHISEÁ1, chisele, s.f. Vas mic de sticlă, de cristal sau de porţelan în care se ţine dulceaţa. [Var.: cheseá s.f.] – Din tc. kåse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHISEÁ2, chisele, s.f. (Pop.) Pungă (de piele) în care se ţin banii sau tutunul. – Din tc. kese.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CHIS//EÁ1 ~éle f. Vas special în care se ţine dulceaţa. [Art. chiseaua; G.-D. chiselei; Sil. chi-sea] /<turc. käse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CHIS//EÁ2 ~éle f. pop. Pungă în care se ţine tutunul. [Art. chiseaua; G.-D. chiselei; Sil. chi-sea] /<turc. kesé
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

chiseá (chiséle), s.f. – Pungă pentru tutun. – Var. ches, ches(e)a. Mr. chési. Tc. kise, kese „pungă” (Şeineanu, II, 116; Meyer 224; Berneker 502; Lokotsch 1105; Vasmer 561), cf. alb. kjese, bg. kesija, sb. ćesá, rus. kisá, ţig. kisi. Var. ches direct din tc. kes. Din aceeaşi familie face parte chesăg, s.n. (chimir tipic, cu punga în căptuşeală), cf. Lacea, Dacor., III, 742 (în ciuda opoziţiei din DAR). Chisea „pungă” se confundă azi cu chisea, s.f. (borcan, mai ales pentru marmelade şi dulceţuri), din tc. kiasé.
(Dicţionarul etimologic român)

chisea, chisele s.f. (er.) vulvă; vagin. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

chiseá (vas, pungă) s. f., art. chiseáua, g.-d. art. chisélei; pl. chiséle
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ch chi chis chise

Cuvinte se termină cu literele: ea sea isea hisea