cingătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare

cingătoare

[Sinonime]
CINGĂTOÁRE, cingători, s.f. Fâşie de pânză, de mătase, de piele etc. care serveşte cuiva la încins mijlocul. – [În]cinge + suf. -ătoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CINGĂT//OÁRE ~óri f. 1) Fâşie dintr-un material (pânză, piele etc.) care serveşte la încins sau la ajustat îmbrăcămintea; brâu; curea; cordon; centură. 2) pop. Parte a corpului situată între şolduri şi coaste; mijloc; talie; brâu. /a [în]cinge + suf. ~ătoare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CINGĂTOÁRE, cingători, s.f. Fâşie de pânză, de mătase, de piele etc. care serveşte la încins. V. brâu, curea. [Var.: încingătoáre s.f.] – Din cing (= încing, prez. ind. al lui încinge) + suf. -(ă)toare.
(Dicţionarul limbii române moderne)

cingătoare, cingători s.f. (deţ.) an de condamnare. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

cingătoáre s. f., g.-d. art. cingătórii; pl. cingătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CINGĂTOÁRE s. 1. v. brâu. 2. v. centură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ci cin cing cinga cingat

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare