ciopli dex - definiţie, sinonime, conjugare
CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. Tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuţit, aşchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ Spec. A sculpta. 2. Tranz. Fig. A aduce îmbunătăţiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, ştiinţifice etc.); a cizela. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din bg. čoplja, scr. čopljiti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CIOPL//Í ~ésc tranz. 1) (lemne, pietre etc.) A tăia desprinzând aşchii sau bucăţi (pentru a da o anumită formă); a ciocârti. 2) fig. (texte) A îmbunătăţi prin redactare minuţioasă; a cizela; a şlefui. 3) A face să se cioplească. /<bulg. ţoplja, ţopljiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CIOPL//Í mă ~ésc intranz. (despre persoane) A-şi forma deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se şlefui; a se cizela; a se civiliza. /<bulg. ţoplja, ţopljiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cioplí (cioplésc, cioplít), vb. – 1. A tăia, a ciocîrti. – 2. A coji, a decoji. – 3. A cizela, a sculpta. – 4. A educa, a şlefui. – 5. (Refl.) A se rafina, a se cizela. – Mr. ciuplescu. Sl. čepiti -pljǫ, -piši „a sparge; a rupe” (Cihac, II, 55; Densusianu, HLr., 365; DAR); cf. sb. čòpliti „a sparge”, bg. čoplijă „a răzui”, mag. csaplálni „a tăia”. Din mag. par a deriva cioplaş, s.n. (semn care se face pe copaci, fr. martelage); ceaplău, s.n. (şfichi, pleasnă de bici); cf. Lacea, Dacor., II, 900; cioplău, s.n. (Trans., Banat, furcă), cf. Drăganu, Dacor., III, 712. Der. ciopleală, s.f.(acţiunea de a tăia, a coji, a sculpta, a educa); cioplitor, s.m. (tăietor, tîmplar; pietrar, sculptor); cioplitor, s.n. (daltă); cioplitoare, s.f. (teslă; rindea lungă; cuţit); cioplaş, s.m. (pietrar); ciopleică, s.f. (daltă); cioplitură, s.f. (piatră sau lemn dăltuite; sculptură); necioplit, adj. (incult).
(Dicţionarul etimologic român)

cioplí vb. (sil. -pli), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cioplésc, imperf. 3 sg. ciopleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ciopleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CIOPLÍ vb. 1. a struji, (Mold., Bucov. şi Ban.) a cio-cârti. (~ lemnul cu cuţitul, cu barda.) 2. v. sculpta.
(Dicţionar de sinonime)

CIOPLÍ vb. v. civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ci cio ciop ciopl

Cuvinte se termină cu literele: li pli opli iopli