CIOPÂRŢÍ, ciopârţesc, vb. IV. Tranz. 1. A tăia în bucăţi (şi la întâmplare) o fiinţă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [Var.: (înv. şi pop.) ciopârtí vb. IV] – Din ciopa(r)tă (modificat după parte).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CIOPÂRTÍ vb. IV. v. ciopârţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CIOPÂRŢ//Í ~ésc tranz. 1) (un obiect) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; a bucăţi; a ciocârti. 2) (un material, o piesă etc.) A lucra rău, inestetic, dând dovadă de neîndemânare. /Din reg. ciopartă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ciopârţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ciopârţésc, imperf. 3 sg. ciopârţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ciopârţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CIOPÂRŢÍ vb. a sfârteca, a sfâşia, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. şi Bucov.) a hăcui. (A ~ animalul la tăiere.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CIOPÂRTÍ vb. IV. v. ciopârţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ciopârţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ciopârţésc, imperf. 3 sg. ciopârţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ciopârţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CIOPÂRŢÍ vb. a sfârteca, a sfâşia, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. şi Bucov.) a hăcui. (A ~ animalul la tăiere.)
(Dicţionar de sinonime)