ciric dex - definiţie, sinonime, conjugare

ciric

ciríc (-curi), s.n. – Sfert, parte, bucată. Tc. çerek (Şeineanu, II, 133; Popescu-Ciocănel 22), cf. bg. çirek, sb. çerek.
(Dicţionarul etimologic român)

ciríc, cirícuri, s.n. (reg.) 1. sfert de pogon. 2. picior de miel; ciosvârtă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ci cir ciri

Cuvinte se termină cu literele: ic ric iric