cit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CIT, cituri, s.n. (Înv. şi reg.) Material textil de calitate inferioară, înflorat şi apretat, fabricat din bumbac. – Din tc. čit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CIT ~uri n. pop. 1) Ţesătură subţire de bumbac, cu desene colorate, folosită pentru confecţionarea îmbrăcămintei de vară şi a lenjeriei de pat; stambă. Haine de ~. 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. /<turc. çit
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cit (cíturi), s.n. – Indian, ţesătură de bumbac. Tc. çit (Cihac, II, 567; Şeineanu, II, 136; Lokotsch 428; Ronzevalle 79). – Der. citarea, s.f. (indian, ţesătură), din tc. çetare.
(Dicţionarul etimologic român)

-CIT v. cito-.
(Dicţionar de neologisme)

cit s. n., (sorturi) pl. cíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cit!2 interj. (reg.) cuvânt prin care facem pe cineva să tacă; pâs!, st!.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

cit1, -ă, adj. (reg.) adevărat, întreg.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CIT s. v. stambă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ci

Cuvinte se termină cu literele: it