ciuguli dex - definiţie, sinonime, conjugare
CIUGULÍ, ciugulesc, vb. IV. Tranz. 1. (Despre păsări) A ciupi de ici şi de colo cu ciocul lucruri de mâncare; a mânca apucând hrana cu ciocul. 2. (Fam.; despre oameni) A mânca dintr-un aliment, luând numai câte puţin, de ici şi de colo. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CIUGUL//Í ~ésc tranz. (boabe, fărâme etc.) A mânca apucând (cu mâna, cu gura, cu ciocul) în cantităţi mici; a ciupi. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CIUGUL//Í mă ~ésc intranz pop. (despre fiinţe) A face (concomitent) schimb de semne de afecţiune; a se giugiuli; a se drăgosti; a se mângâia. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ciugulí (-lésc, -ít), vb. – 1. Despre păsări, a ciupi de ici colo cu ciocul mîncare. – 2. A paşte, a rupe iarba, a mînca lujeri. – 3. A mînca pe apucate, a mînca dintr-un aliment cîte puţin, luînd de ici şi de colo. – 4. A spicui, a culege de ici şi de colo. – 5. (Refl.) A se mîngîia. – Var. ciogoli, ciumeli, ciumuli. Creaţie expresivă (Graur, BL, IV, 91), pentru a cărei consonanţă cf. ciocăni, giugiuli, ciufuli, jumuli, etc. Este posibil să existe o legătură cu cioc „plisc” (Cihac, II, 53; Tiktin), dar această ipoteză nu pare necesară. Este puţin probabilă der. din mag. csokolni „a săruta” (Scriban, Arhiva, 1912), sau din mag. csögölni „a curăţa de coajă” (DAR). Sensul 5 indică o confuzie cu giugiuli. – DAR consideră ciumeli ca fiind cuvînt distinct, dar nu este posibil să separăm pe ciuguli de ciumuli. Cf. cimili.
(Dicţionarul etimologic român)

a ciuguli o schemă expr. (intl.) a primi o informaţie interesantă. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

ciuguli, ciugulesc. v.t. (intl.) 1. a fura. 2. a aresta. 3. a condamna la detenţie. 4. a bate. 5. a mânca puţin. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

ciugulí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ciugulésc, imperf. 3 sg. ciuguleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ciuguleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CIUGULÍ vb. a ciupi, (pop.) a piguli. (Pasărea ~ un fir de iarbă.)
(Dicţionar de sinonime)

CIUGULÍ vb. v. legumi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ci ciu ciug ciugu ciugul

Cuvinte se termină cu literele: li uli guli uguli iuguli