ciulei dex - definiţie, sinonime, conjugare

ciulei

ciul ciulei
CIUL, , ciuli, -e, adj. (Reg.; despre animale) Care are urechile anormal de mici; care are urechile sfâşiate, rupte; căruia îi lipseşte o ureche sau ambele urechi, un corn sau ambele coarne. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CIULÉI, ciulei, s.m. Mică plantă erbacee cu frunze înguste şi ţepoase, cu tulpina foarte ramificată şi acoperită cu peri (Ceratocapus arenarius). – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CIUL1 ~i m. Insectă care îşi depune larvele pe materii în putrefacţie şi în rănile animalelor. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CIUL2 ~ă (~i, ~e) pop. (despre animale) 1) Care nu are una sau amândouă urechile. 2) Care are urechi anormal de scurte. /<sb. ţula
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ciul adj. m., pl. ciuli; f. sg. ciúlă, pl. ciúle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ciul (pânză de ambalaj) s. n., pl. ciúluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ciuléi s. m., pl. ciuléi, art. ciuléii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ci ciu ciul ciule

Cuvinte se termină cu literele: ei lei ulei iulei