ciurecar dex - definiţie, sinonime, conjugare

ciurecar

CIURECÁR, ciurecari, s.m. (Înv.) Plăcintar care făcea ciurecuri. – Ciurec + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CIURECÁR ~i m. înv. 1) Lucrător specializat în prepararea ciurecurilor. 2) Vânzător de ciurecuri. /ciurec + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ciurecár s. m., pl. ciurecári
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ci ciu ciur ciure ciurec

Cuvinte se termină cu literele: ar car ecar recar urecar