clistir

CLISTÍR, clistire, s.n. (Pop.) 1. Irigator. 2. Clismă. – Din ngr. klistír.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CLISTÍR ~e n. înv. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează curăţarea curativă a intestinului gros; clismă; irigator. /<ngr. klistír
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

clistír (clistíre), s.n. – Spălătură stomacală. – Mr. glistir. Ngr. cultă ϰλυστήρ (sec. XIX). Mr. din ngr. vulg. γλυστήρι, cf. bg. glistir.
(Dicţionarul etimologic român)

CLISTÍR s.n. 1. Irigator. 2. Clismă. [Pl. -re. / < ngr. klystir, cf. germ. Klistir].
(Dicţionar de neologisme)

CLISTÍR s. n. irigator. (< germ. Klistir, ngr. klistir)
(Marele dicţionar de neologisme)

clistír s. n., pl. clistíre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CLISTÍR s. v. clismă, irigator, spălătură.
(Dicţionar de sinonime)