clonc dex - definiţie, sinonime, conjugare

clonc

CLONC, (1) interj., (2) cloncuri, s.n. 1. Interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul cloştii, ciorii, corbului etc. 2. S.n. Instrument auxiliar de pescuit cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care gonesc peştii spre plase sau cârlige. [Var.: clónca interj.] – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CLONC interj. (se foloseşte pentru a reda sunetul caracteristic produs de cloşcă). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CLÓNC1 interj. Cuvânt care imită strigătul cloştii. [Var.: clónca interj.] – Onomatopee.
(Dicţionarul limbii române moderne)

CLONC2, cloncuri, s.n. Instrument cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care sperie peştele, mai ales somnul, şi îl goneşte către plase sau cârlige.
(Dicţionarul limbii române moderne)

CLONC, (1) interj., (2) clóncuri, s.n. ~ (cf. cloc)
(Dicţionarul etimologic român)

clonc s. n., pl. clóncuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

clonc (-clonc) interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: cl clo clon

Cuvinte se termină cu literele: nc onc lonc