cocia
[Sinonime]
COCÍE, cocii, s.f. (Înv. şi reg.) Trăsură (uşoară). ♦ Căruţă. [Acc. şi: cócie] – Din scr. kočija, magh. kocsi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
cocíe (-íi), s.f. – Trăsură, caleaşcă. – Mr. cucie. Bg., sb. kočija, din mag. kocsi „din oraşul Kocs” (Miklosich, Fremdw., 99; Cihac, II, 66; Meyer 203), cf. germ. Kutsche. Der. directă din mag. (Gáldi, Dict., 118), este mai puţin sigură. – Der. cocier, s.m. (vizitiu), din sb. kočijar; cociaş, s.m. (vizitiu), din sb. kočijaš; cociş, s.m. (vizitiu), din mag. kocsis. Înv. în limba literară, se foloseşte în Banat şi Trans.
(Dicţionarul etimologic român)
cocíe s. f., art. cocía, g.-d. art. cocíei; pl. cocíi, art. cocíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COCÍE s. v. birjă, căruţă, trăsură.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
cocíe (-íi), s.f. – Trăsură, caleaşcă. – Mr. cucie. Bg., sb. kočija, din mag. kocsi „din oraşul Kocs” (Miklosich, Fremdw., 99; Cihac, II, 66; Meyer 203), cf. germ. Kutsche. Der. directă din mag. (Gáldi, Dict., 118), este mai puţin sigură. – Der. cocier, s.m. (vizitiu), din sb. kočijar; cociaş, s.m. (vizitiu), din sb. kočijaš; cociş, s.m. (vizitiu), din mag. kocsis. Înv. în limba literară, se foloseşte în Banat şi Trans.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COCÍE s. v. birjă, căruţă, trăsură.
(Dicţionar de sinonime)