colan dex - definiţie, sinonime, conjugare

colan

[Sinonime]
COLÁN, colane, s.n. 1. Salbă, şirag purtat la gât ca podoabă. ♦ Colier cu decoraţii purtat la gât ca distincţie. 2.Cingătoare împodobită, purtată îndeosebi de femei. – Din tc. kolan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COLÁN ~e n. 1) Podoabă purtată în jurul gâtului; salbă; colier. 2) Salbă cu decoraţii purtată la gât. 3) Cingătoare împodobită purtată mai ales de femei. /<turc. kolan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

colán (coláne), s.n. – 1. Centură, legătură, brîu, cingătoare. – 2. Colier. – 3. Plantă (Botrychium lunaria). – Mr. colane. Tc. kolan „curea” (Şeineanu, II, 141; Meyer 195; Lokotsch 1195); cf. ngr. ϰολάνι, alb., bg. kolan „chingă”. La sensul 2 este vorba desigur de o influenţă a it. collana, fr. collier; şi cuvîntul it. provine din tc. (Battisti, II, 1011).
(Dicţionarul etimologic român)

colán s. n., pl. coláne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
COLÁN s. v. şirag.
(Dicţionar de sinonime)

COLÁN s. v. limba-cucului.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co col cola

Cuvinte se termină cu literele: an lan olan