colecta dex - definiţie, sinonime, conjugare
COLÉCTĂ, colecte, s.f. Acţiunea de a aduna bani sau obiecte date prin contribuţie benevolă, în scopul ajutorării cuiva. – Din fr. collecte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COLECTÁ, colectez, vb. I. Tranz. 1. A aduna, a strânge la un loc lucruri, bani etc. pentru un anumit scop. 2. (Ieşit din uz) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse. 3. (Despre abcese sau răni) A face puroi; a coace. – Din fr. collecter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COLÉCT//Ă ~e f. Strângere de mijloace materiale, date benevol, în vederea acordării unui ajutor. /<fr. collecte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A COLECT//Á ~éz 1. tranz. 1) (obiecte, materiale) A aduna după anumite principii şi cu un anumit scop; a strânge, formând o colecţie; a colecţiona. 2) (produse agricole) A achiziţiona în mod organizat, în conformitate cu prevederile unui plan, unui contract. ~ fructe. 3) (fluide) A aduna într-un recipient. 2. intranz. (despre abcese, răni) A face puroi; a coace. /<fr. collecter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

COLÉCTĂ s.f. Strângere de bani (sau de obiecte) prin contribuţie benevolă în scopul ajutorării cuiva. [< fr. collecte].
(Dicţionar de neologisme)

COLECTÁ vb. I. tr. 1. A aduna, a strânge şi a depozita materiale, lucruri etc. 2. A aduna de la producători diferite produse pe baza unor contracte încheiate cu aceştia. 3. (Despre un abces, o rană) A face puroi; a coace. [< fr. collecter].
(Dicţionar de neologisme)

COLÉCTĂ s. f. strângere de bani (sau de obiecte) prin contribuţie benevolă în scopul ajutorării cuiva. (< fr. collecte, lat. collecta)
(Marele dicţionar de neologisme)

COLECTÁ vb. tr. 1. a aduna şi depozita materiale, lucruri etc. 2. a aduna de la producători diferite produse pe baza unor contracte încheiate cu aceştia. 3. (despre un abces, o rană) a face puroi; a coace. (< fr. collecter)
(Marele dicţionar de neologisme)

coléctă s. f., g.-d. art. coléctei; pl. colécte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

colectá vb., ind. prez. 1 sg. colectéz, 3 sg. şi pl. colecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
COLÉCTĂ s. v. chetă.
(Dicţionar de sinonime)

COLECTÁ vb. 1. a aduna, a strânge. (~ laptele din sat.) 2. v. coace.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co col cole colec colect

Cuvinte se termină cu literele: ta cta ecta lecta olecta