colemie
COLEMÍE s.f. Creştere a cantităţii de bilirubină sau a altor compuşi ai bilei în sânge; trecere a bilei în sânge. – Din fr. cholémie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COLEMÍE f. med. Acumulare în sânge şi în ţesuturi a componenţilor fierii. /<fr. cholémie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
COLEMÍE s.f. (Med.) Trecere a bilei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. cholémie, cf. gr. chole – fiere, haima – sânge].
(Dicţionar de neologisme)
COLEMÍE s. f. trecere a bilei în sânge. (< fr. cholémie)
(Marele dicţionar de neologisme)
colemíe s. f. (sil. mf. col-), art. colemía, g.-d. colemíi, art. colemíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COLEMÍE f. med. Acumulare în sânge şi în ţesuturi a componenţilor fierii. /<fr. cholémie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
COLEMÍE s. f. trecere a bilei în sânge. (< fr. cholémie)
(Marele dicţionar de neologisme)
colemíe s. f. (sil. mf. col-), art. colemía, g.-d. colemíi, art. colemíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)