combustia
[Sinonime]
COMBÚSTIE, combustii, s.f. Ardere. – Din fr. combustion, lat. combustio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COMBÚSTI//E ~i f. Reacţie chimică rapidă de combinare a unei substanţe cu oxigenul din aer, însoţită de degajare de căldură şi lumină; ardere. [Art. combustia; G.-D. com-bustiei; Sil. -ti-e] /<fr. combustion; lat. com-bustio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
COMBÚSTIE s.f. Ardere. [Gen. -iei, var. combustiune s.f. / cf. fr. combustion, it. combustione, lat. combustio].
(Dicţionar de neologisme)
COMBÚSTIE s. f. 1. ardere. 2. (fig.) efervescenţă, tumult. (
(Marele dicţionar de neologisme)
combústie s. f. (sil. -ti-e), art. combústia (sil. -ti-a), g.-d. art. combústiei; pl. combústii, art. combústiile (sil. -ti-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COMBÚSTIE s. v. ardere. (Corp care întreţine ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COMBÚSTI//E ~i f. Reacţie chimică rapidă de combinare a unei substanţe cu oxigenul din aer, însoţită de degajare de căldură şi lumină; ardere. [Art. combustia; G.-D. com-bustiei; Sil. -ti-e] /<fr. combustion; lat. com-bustio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
COMBÚSTIE s. f. 1. ardere. 2. (fig.) efervescenţă, tumult. (
(Marele dicţionar de neologisme)
combústie s. f. (sil. -ti-e), art. combústia (sil. -ti-a), g.-d. art. combústiei; pl. combústii, art. combústiile (sil. -ti-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COMBÚSTIE s. v. ardere. (Corp care întreţine ~.)
(Dicţionar de sinonime)