COMPARÁ, compár, vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a confrunta. – Din fr. comparer, lat. comparare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COMPARÁT, -Ă, comparaţi, -te, adj. (Despre discipline ştiinţifice) Care are ca obiect studiul fenomenelor sau al instituţiilor puse în comparaţie. Gramatică comparată. – V. compara.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A COMPARÁ compár tranz. (fiinţe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv, pentru a stabili similitudinile şi diferenţele; a confrunta. /<fr. comparer, lat. comparare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se faţă în faţă). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].
(Dicţionar de neologisme)
COMPARÁT, -Ă adj. (Despre discipline ştiinţifice) Care are ca obiect studiul fenomenelor puse în comparaţie; comparativ. [< comparare].
(Dicţionar de neologisme)
COMPARÁ vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)
(Marele dicţionar de neologisme)
COMPARÁT, -Ă adj. (despre discipline ştiinţifice) care are ca obiect studiul fenomenelor puse în comparaţie; comparativ. (< fr. comparé)
(Marele dicţionar de neologisme)
compará vb., ind. prez. 1 sg. compár, 3 sg. şi pl. compáră
(Dicţionar ortografic al limbii române)
comparát adj. m., pl. comparáţi; f. sg. comparátă, pl. comparáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COMPARÁ vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A ~ între ele două obiecte.) 2. a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (înv.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl ~ pe ... cu un vultur.) 3. v. potrivi. 4. a se măsura, a se pune. (Nu mă ~ eu cu tine!)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COMPARÁT, -Ă, comparaţi, -te, adj. (Despre discipline ştiinţifice) Care are ca obiect studiul fenomenelor sau al instituţiilor puse în comparaţie. Gramatică comparată. – V. compara.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se faţă în faţă). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].
(Dicţionar de neologisme)
COMPARÁT, -Ă adj. (Despre discipline ştiinţifice) Care are ca obiect studiul fenomenelor puse în comparaţie; comparativ. [< comparare].
(Dicţionar de neologisme)
COMPARÁ vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)
(Marele dicţionar de neologisme)
COMPARÁT, -Ă adj. (despre discipline ştiinţifice) care are ca obiect studiul fenomenelor puse în comparaţie; comparativ. (< fr. comparé)
(Marele dicţionar de neologisme)
compará vb., ind. prez. 1 sg. compár, 3 sg. şi pl. compáră
(Dicţionar ortografic al limbii române)
comparát adj. m., pl. comparáţi; f. sg. comparátă, pl. comparáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
COMPARÁ vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A ~ între ele două obiecte.) 2. a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (înv.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl ~ pe ... cu un vultur.) 3. v. potrivi. 4. a se măsura, a se pune. (Nu mă ~ eu cu tine!)
(Dicţionar de sinonime)