compromite dex - definiţie, sinonime, conjugare

compromite

[Conjugare] [Sinonime]
COMPROMÍTE, compromít, vb. III. 1. Tranz. şi refl. A face să-şi piardă sau a-şi pierde buna reputaţie; a (se) discredita. 2. Tranz. A pricinui un rău, a primejdui; a strica, a distruge. [Perf. s. compromiséi, part. compromis] – Din fr. compromettre, lat. compromittere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A COMPROMÍTE compromít tranz. 1) (persoane, cauze etc.) A face să se compromită; a discredita. 2) A expune unui pericol; a primejdui; a periclita. /<fr. compromettre, lat. compromittere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE COMPROMÍTE mă compromít intranz. A-şi pierde buna reputaţie, admiţând un compromis; a se discredita. /<fr. se compromettre, lat. compromittere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

COMPROMÍTE vb. III. 1. tr., refl. A (se) pune într-o situaţie critică, într-o lumină nefavorabilă; a (se) discredita. 2. tr. A primejdui; a strica, a distruge. [P.i. compromít, perf.s. -isei, part. -is. / < lat. compromittere, cf. fr. compromettre].
(Dicţionar de neologisme)

COMPROMÍTE vb. I. tr., refl. a face să(-şi) piardă buna reputaţie; a (se) discredita. II. tr. a primejdui; a distruge, a zădărnici. (<lat. compromittere, fr. compromettre)
(Marele dicţionar de neologisme)

compromíte vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. compromít; conj. prez. 3 sg. şi pl. compromítă; part. compromís
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
COMPROMÍTE vb. 1. a (se) discredita, (rar) a (se) pierde. (Nu putea ~ cauza revoluţiei.) 2. v. dezonora. 3. a (se) periclita, a (se) primejdui. (Ploile ~ recolta.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co com comp compr compro

Cuvinte se termină cu literele: te ite mite omite romite