compunere dex - definiţie, sinonime, conjugare
COMPÚNE, compún, vb. III. Tranz. 1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui un întreg. ♦ Refl. (Despre un întreg) A fi alcătuit, a consta din... 2. A crea, a scrie, a redacta o operă literară, muzicală etc. [Perf. s. compuséi, part. compus] – Din lat. componere (după pune).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COMPÚNERE, compuneri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) compune şi rezultatul ei; alcătuire, îmbinare. 2. (Concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. (Concr.) Lucrare şcolară asupra unei teme. 4. (Lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt nou. – V. compune.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A COMPÚNE compún tranz. 1) (ansambluri, grupări, totalităţi etc.) A forma prin reunire; a constitui; a alcătui. 2) (opere artistice) A produce în urma unui efort susţinut; a plăsmui; a crea; a realiza. /<lat. componere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE COMPÚNE se compúne intranz. A fi format; a consta; a se alcătui. /<lat. componere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

COMPÚNER//E ~i f. 1) v. A COMPUNE. 2) lingv. Procedeu sintactico-morfologic de formare a unui cuvânt nou prin reunirea a două sau a mai multor cuvinte. 3) mat. Operaţie de determinare a rezultantei a doi sau mai mulţi vectori. 4) Lucrare pe o temă literară sau liberă scrisă de un elev cu scopul verificării cunoştinţelor lui. 5) înv. Rezultat al unui proces de creaţie artistică; compoziţie. [G.-D. compunerii] /v. a compune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

compúne (compún, ús), vb. – 1. A forma, a alcătui un întreg. – 2. A crea, a scrie, a redacta o operă. Lat. componere (sec. XIX), cu sensurile fr. composer şi cu conjug. rom. a pune. – Der. compunere, s.f.; compoziţie, s.f., din fr. composition; compozitor, s.m., din fr. compositeur; compozant, s.n., din fr. composant; descompune, vb., format pe baza fr. dècomposer; descompunere, s.f.
(Dicţionarul etimologic român)

COMPÚNE vb. III. tr. 1. A alcătui, a forma un întreg. ♦ refl. A consta, a fi alcătuit din... 2. A crea, a face o operă artistică (literară, muzicală etc.). [P.i. compún, perf.s. -usei, conj. -nă, part. -us. / < lat. componere, cf. fr. composer].
(Dicţionar de neologisme)

COMPÚNERE s.f. 1. Acţiunea de a compune şi rezultatul ei; alcătuire. 2. (Concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. (Lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea a două cuvinte care formează un cuvânt nou. 4. Lucrare şcolară asupra unei teme. [< compune].
(Dicţionar de neologisme)

COMPÚNE vb. I. tr. 1. a alcătui, a forma un întreg. 2. a crea, a elabora o operă literară, muzicală etc. II. refl. a consta, a fi alcătuit din... (<lat. componere)
(Marele dicţionar de neologisme)

COMPÚNERE s. f. 1. acţiunea de a compune. 2. bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. procedeu de formare a cuvintelor prin crearea unui cuvânt nou din mai multe cuvinte întregi existente independent, cu ajutorul unor elemente de compunere sau din abrevieri. 4. lucrare şcolară scrisă asupra unei teme; compoziţie (6). (<compune)
(Marele dicţionar de neologisme)

compúne vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. compún; conj. prez. 3 sg. şi pl. compúnă; ger. compunând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

perféctul compús s. n. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

compúnere s. f., g.-d. art. compúnerii; pl. compúneri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
COMPÚNE vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. alcătui. 4. v. culege. 5. a alcătui, a constitui, a forma, (rar) a întocmi, (înv.) a înforma, a săvârşi. (Elemente care ~ un ansamblu.) 6. a (se) alcătui, a avea, a consta. (Blocul este ~ din două corpuri.)
(Dicţionar de sinonime)

COMPÚNERE s. 1. v. creare. 2. (concr.) compoziţie. (Ce ~ aveţi pentru astăzi?) 3. v. redactare. 4. v. cu-les. 5. v. formaţie.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A compune ≠ a descompune
(Dicţionar de antonime)

Compuneredescompunere
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: co com comp compu compun

Cuvinte se termină cu literele: re ere nere unere punere