concrescenţă dex - definiţie, sinonime, conjugare

concrescenţă

CONCRESCÉNŢĂ, concrescenţe, s.f. Creştere împreună, unire patologică a două ţesuturi, a două formaţii anatomice etc. – Din fr. concrescence, lat. concrescentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONCRESCÉNŢ//Ă ~e f. Unire patologică prin creştere a două ţesuturi sau organe. /<fr. concrescence, lat. concrescentia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONCRESCÉNŢĂ s.f. Creştere împreună, patologică, a două ţesuturi. [< lat. concrescentia, cf. it. concrescenza].
(Dicţionar de neologisme)

CONCRESCÉNŢĂ s. f. creştere împreună, patologică, a două ţesuturi sau organe. (< fr. concrescence, lat. concrescentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

concrescénţă s. f., g.-d. art. concrescénţei; pl. concrescénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: co con conc concr concre

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta centa scenta