confirmație dex - definiţie, sinonime, conjugare

confirmație

CONFIRMÁŢIE, confirmaţii, s.f. (La catolici) Ritual oficiat, de obicei, de episcop, menit să întărească, la copiii trecuţi de şapte ani, harul primit prin botez. – Din fr. confirmation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONFIRMÁŢI//E ~i f. 1) v. A CONFIRMA. 2) (la catolici) Ritualul întăririi botezului pentru copiii trecuţi de şapte ani. [Art. confirmaţia; G.-D. confirmaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. confirmation, lat. confirmatio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONFIRMÁŢIE s.f. Ritual catolic, oficiat de obicei de un episcop, în vederea întăririi botezului pentru copiii care au împlinit şapte ani. ♦ Act prin care, în confesiunea protestantă, se confirmă oficial jurământul botezului înainte de împărtăşanie. [Gen. -iei. / < fr. confirmation, lat. confirmatio].
(Dicţionar de neologisme)

CONFIRMÁŢIE s. f. 1. ritual catolic oficiat (de un episcop), în vederea întăririi botezului pentru copiii care au împlinit şapte ani. 2. act prin care, în confesiunea protestantă, se confirmă jurământul botezului înainte de împărtăşanie. (< fr. confirmation, lat. confirmatio)
(Marele dicţionar de neologisme)

confirmáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. confirmáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. confirmáţiei; pl. confirmáţii, art. confirmáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: co con conf confi confir

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie matie rmatie