confortul

CONFÓRT s.n. Totalitatea condiţiilor materiale care asigură o existenţă civilizată, plăcută, comodă şi igienică. – Din fr. confort.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONFÓRT n. Ansamblu de condiţii care constituie comoditatea vieţii materiale. Cu tot ~ul. /<fr. confort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONFÓRT s.n. Totalitatea condiţiilor materiale care fac o locuinţă comodă, plăcută şi igienică; comoditate a vieţii, bunăstare. [< fr. confort, cf. engl. comfort].
(Dicţionar de neologisme)

CONFÓRT s. n. totalitatea condiţiilor materiale care fac o locuinţă comodă, plăcută şi igienică; comoditate a vieţii, bunăstare. (< fr. confort)
(Marele dicţionar de neologisme)

a avea o faţă de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuite tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea fizionomie neplăcută (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

confórt s. n., pl. confórturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CONFÓRT s. comoditate, linişte, tihnă. (~ul vieţii lui.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Confort ≠ disconfort, inconfort
(Dicţionar de antonime)